Margarina - Un Produs Toxic

Prăjitura de casă ţine doar câteva zile, pe când cornurile, ruladele şi alte dulciuri ambalate au termen de valabilitate de până la doi ani. Margarina din componenţa delicateselor de pe raft le dă viaţă lungă, dar este extrem de dăunătoare organismului. Nutriţioniştii ne recomandă să mâncăm produse naturale. Consumate în mod cumpătat, untura de porc şi untul sunt de zeci de ori mai sănătoase ca margarina.


Fie că o consumăm pe tartine, fie că se află în componenţa cornurilor şi a prăjiturilor ambalate, margarina este un aliment foarte dăunător sănătăţii.
Pentru că este artificială, celulele din organism nu au puterea să o asimileze şi devin vulnerabile. Imunitatea scade, iar rezultatul este o sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii şi la cancer.
Cercetările ce au avut la bază subiecţii consumatori de margarină arată că nu există mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decât consumul de margarină şi de alimente prăjite.
Pătrunse în organism, pe lângă faptul că solicită excesiv ficatul pentru a fi metabolizate, grăsimile hidrogenate sau parţial hidrogenate din margarină iau locul anumitor substanţe naturale care au rolul de a curăţa pereţii vaselor de sânge, ceea ce înseamnă sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inimă, creier, sistemul circulator pe ansamblu.
Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, spune că, în cazul femeilor însărcinate, acizii graşi din componenţa margarinei trec prin placentă, împiedicând dezvoltarea creierului la făt. „Poate pare înfricoşător, dar copilul se poate naşte efectiv cu creierul mai mic decât bebeluşii normali“, spune specialistul în nutriţie.
Cum se obţine margarina
Margarina a apărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când untul se găsea tot mai greu. O echipă de specialişti americani a avut atunci ideea să ia diverse uleiuri vegetale, să le încălzească la temperaturi foarte mari şi să le adauge hidrogen în prezenţa unor catalizatori de nichel, ca să se întărească.
Cercetătorii au obţinut un produs alb, asemănător cu untul ca şi consistenţă şi cu plasticul ca structură moleculară, adică margarina.
Timp de 50 de ani, margarina s-a „îmbogăţit“ cu coloranţi, cu vitamine sintetice sau, mai nou, cu aromatizanţi artificiali, care o fac să miroasă a lapte mai tare decât acesta.
Pentru producători, grăsimile hidrogenate sunt de fapt foarte profitabile, potrivit specialiştilor în nutriţie: măresc viaţa produsului de la 12 la 18 luni, scad necesarul de congelare al produselor şi sunt consumate de vegetarieni, ceea ce înseamnă vânzări mari, mai ales în perioada posturilor.
Mâncaţi produse bio
Piaţa produsele ecologice din România nu este bine dezvoltată încă, în condiţiile în care cererea este foarte mică din cauza preţurilor uriaşe.
Vina o poartă în mare parte nu producătorii bio, ci magazinele de la noi, pentru punerea unor adaosuri comerciale mult prea mari. Drept urmare, românii preferă să cumpere produsele cele mai ieftine, fără a se gândi cât le poate dăuna sănătăţii lor şi mai ales a copiilor lor.
Nutriţioniştii ne recomandă să consumăm cât mai puţine în general şi alimente bio, fără arome, coloranţi sau conservanţi şi provenite de la animale crescute în medii nepoluate. Pentru că mulţi dintre noi nu şi le permit încă, ideal ar fi să optăm măcar pentru ingredientele naturale, precum untul sau untura de porc.
Cât te costă o prăjitură de casă
Grăsimile hidrogenate în particular şi mâncarea nesănătoasă în general nu se justifică din punct de vedere economic. Mulţi spun că mâncarea sănătoasă şi bună e scumpă.
Ei bine, Catinca Iftimie, 75 de ani, spune că un produs făcut în casă e mult mai ieftin decât dulciurile ambalate din comerţ. Mai ales că o pungă de zahăr în jur de 3,4 lei şi o pungă de făină ce te costă doar 3 lei îi ajung pentru mai multe tăvi de plăcinte sau prăjituri.
„Eu nu folosesc margarină, iar ca să nu dau bani pe unt, fac plăcinta cu o lingură, două de untură de porc naturală. Mai pun nişte ouă, nişte coajă de portocală, gem, cacao, orice mai am prin bucătărie şi îmi ies cele mai bune dulciuri!“, mai spune bunica a patru nepoţi.
“Mai bine mâncăm grăsimi animale de tipul untului sau al slăninei de porc decât margarină.” Gheorghe Mencinicopschi director Institutul de Cercetări Alimentare.
Etichete cu informaţii incomplete
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a cerut statelor lumii încă din anii ‘70 interzicerea grăsimilor hidrogenate. Producătorii ignoră recomandările OMS, având susţinere guverna­mentală.
Dane­marca însă a reuşit să interzică accesul margarinei pe piaţă şi consumul alimentelor ce conţin grăsimi hidrogenate din martie 2003.
În Uniunea Europeană şi în Statele Unite ale Americii este obligatorie etichetarea nutriţională a produselor, prin evidenţierea conţinutului de grăsimi artificiale.
În România, din păcate, sunt folosite tertipuri de marketing pentru a induce în eroare consumatorii care nu au cultură nutriţională.
În loc de „grăsimi vegetale hidrogenate sau parţial hidrogenate“, pe eticheta produselor comercializate la noi nu scrie decât „grăsimi vegetale“, pentru a-ţi da impresia că aceste ingrediente sunt sănătoase.

Aditivi Alimentari Controversati

O singura privire aruncata asupra etichetei din spatele unui produs alimentar ne demonstreaza ca industria alimentara ne-a rapit ingredientele reale din produse si le-a inlocuit cu experimente stiintifice.Uitati-va cate ingrediente contine o napolitata sau o paine, ingrediente pe care nici macar nu le intelegem pentru ca au denumiri stiintifice si habar nu avem ce sunt. Haideti sa vedem o serie de aditivi alimentari care eu cel putin, nu stiu ce cauta in produsele noastre alimentare.

• Acesulfat de potasiu ( acesulfam-K ) - un indulcitor artificial care nu contine calorii si este de 200 de ori mai dulce decat zaharul. Acesta este utilizat de multe ori impreuna cu alti indulcitori pentru a masca un gust amar. Se gaseste in peste 5000 de produse alimentare la nivel mondial incluzand bauturile racoritoare dietetice si inghetata dietetica. Chiar daca a fost aprobat pentru a fi utilizat in SUA de exemplu, surse din domeniul sanatatii si al industriei alimentare sustin ca decizia s-a bazat pe teste eronate. Studiile facute pe animale au legat acest aditiv  de aparitia cancerului pulmonar si mamar si probleme ale glandelor tiroide.
• Arome artificiale - cuprinde oricare dintre sutele de substante chimice admise in industria alimentara cum ar fi butyl alcohol ( spirt ), acid isobutiric si phenylacetaldehide dimetil acetal. Aceste substante chimice folosite in aromatizarea produselor alimentare imita gustul fructelor, al untului, al condimentelor si asa mai departe. Aceste arome artificiale le gasim in mii de produse alimentare cum ar fi cerealele, cipsurile, bauturi carbogazoase si dulciuri. Problema este ca aceste substante chimice sunt ascunse in spatele unor denumiri care nu permit consumatorului sa-si dea seama ca acestea ar putea provoca reactii negative.
• Aspartamul - este un indulcitor artificial care nu are calorii si este rezultat din combinarea a doi aminoacizi cu metanol. Este de 180 de ori mai dulce decat zaharul si este utilizat in mod special la fabricarea bauturilor carbogazoase dietetice. Se gaseste in mai mult de 6000 de produse alimentare la nivel mondial, inclusiv in iaurtul dietetic. In ultimii 30 de ani in America s-au primit zeci de mii plangeri de la oameni care acuza simptome neurologice cum ar fi durerile de cap, ameteli, pierderi de memorie si in unele cazuri chiar crize de epilepsie. Multe studii stiintifice au aratat ca aspartamul este complet inofensiv in timp ce altele demonstreaza ca acesta este responsabil cu aparitia unor forme de cancer.
• BHA si BHT - butilhidroxianizol si hidroxitoluen butilat ( AKA ), sunt antioxidanti derivati din petrol si sunt utilizati la conservarea grasimilor si al uleiurilor. Se gaseste in bere, biscuiti, cereale, unt, grasimi si alte alimente cu adaos de grasimi. Dintre cele doua cel mai periculos este considerat a fi BHA. Studiile pe animale de laborator au aratat ca provoaca cancer stomacal.
• Fructoza sau siropul de porumb ( HFC) - este un indulcitor derivat din porumb folosit in proportie de 40% fata de alti indulcitori alimentari. Un studiu facut in 2005 a aratat ca se produc 30 kg de fructoza pe cap de locuitor.Acest indulcitor lichid este creat printr-un proces complex care implica descompunerea amidonului din porumb cu ajutorul enzimelor, iar rezultatul este un amestec de fructoza si glucoza in procent de 50/50. Fructoza se gaseste in majoritatea bauturilor si aproape in toate produsele alimentare : inghetata, cipsuri, dulciuri, cereale, paine, gemuri, ketchup, conserve de fructe, iaurt, sosuri gata preparate, produse congelate etc. Din jurul anului 1980 rata de obezitate a crescut in toata lumea proportional cu cresterea produselor ce contin fructoza. Unii cercetatori sustin ca organismul metabolizeaza diferit siropul de porumb, ceea ce face stocarea lui sub forma de grasimi, dar aceasta teorie nu a fost dovedita.
• Grasimi moi - este o grasime semi- moale creata prin amestecul chimic dintre o grasime complet hidrogenata si o grasime nehidrogenata. A fost creata ca un raspuns la cererea consumatorilor si ca o alternativa la grasimile trans. Se gaseste in margarina, produse de patiserie, conserve si produse congelate. Studiul acestor grasimi nu a fost extins, dar unele dovezi timpurii nu arata foarte promitator. Un studiu efectuat de cercetatorii dim Malaezia a aratat ca o dieta de o luna in care s-au folosit aceste grasimi au crescut raportul dintre HDL colesterol si LDL colesterol. In plus, acest studiu a aratat o crestere a glucozei din sange si o scadere a raspunsului la insulina.
• Monosodium glutamat ( MSG ) - acesta este folosit pentru a spori savoarea produselor alimentare, cu toate ca luat singur, glutamatul monosodium are o savoare foarte scazuta, iar modul in care el imbunatateste calitatea produselor nu este cunoscut. Se gaseste in chili, supe la pachet sau conserve si alte produse alimentare cu carne si pui aromatizate. Studiile arata ca soarecii injectati cu MSG au suferit leziuni ale celulelor creierului. Dar, in Ameica de exemplu, aceste lucruri nu sunt luate in consideratie de catre industria alimentara, care spune ca aceste rezultate nu sunt tipice si la om cu toate ca in fiecare an se primesc zeci de reclamatii de la oameni care acuza simptome de greata, dureri de cap, dureri in zona pieptului si slabiciune.
• Ulei vegetal partial hidrogenat - este o grasime produsa sub o presiune extrem de mare, iar un efect negativ ce apare in urma acestui proces este crearea acizilor trans. Gasim acest ulei in margarina, produse de patiserie, prajituri, conserve si alte produse care nu contin grasimi animale. S-a demonstrat ca grasimile trans contribuie la aparitia bolilor de inima mai mult decat grasimile saturate.
• Colorantul alimentar de culoare rosie - il gasim in bomboane, torturi, cereale, bauturi si in tot felul de alte produse. Studiile au aratat ca produce tumori la nivelul tiroidei. In unele tari s-a interzis utilizarea acestui colorant ( Rosu 3- erythrosine si Rosu 40 - allura red ).
• Zaharina - este un indulcitor artificial cu pana la de 500 de ori mai dulce decat zaharul. A fost descoperit in 1879 si se pare ca este cel mai vechi indulcitor artificial aprobat de industriile alimentare din intreaga lume. Se gaseste in majoritatea produselor alimentare, inclusiv in guma de mestecat si pasta de dinti. Studiile facute pe sobolani la inceputul anilor '70, au aratat ca zaharina poate provoca cancer la vezica urinara drept pentru care pentru o perioada de 20 de ani, in America a fost obligatoriu ca pe etichetele produselor care contineau zaharina sa fie specificat acest lucru. Dar dupa aceasta perioada avertizarea a fost intrerupta, dar problema daca zaharina este sigura pentru oameni sau nu nu a fost rezolvata niciodata. Paradoxal, ultimele studii facute arata ca sobolani in a caror dieta a fost introdusa zaharina au crescut in greutate mai mult si mai repede decat sobolani care au avut zahar normal in dieta.
• Colorantii alimentari de culoare galbena - Galben 5 Tartrazina si Galben 6 Sunset Yellow - sunt unii dintre cei mai comuni coloranti alimentari si ii gasim in majoritatea produselor alimentare care sunt asa de frumos colorate in galben incat ne fac sa ne gandim ca au fost folosite cele mai bune oua din lume. Cateva studii facute au gasit o legatura intre acesti coloranti si tulburari de concentrare la copii si exista gramezi de studii facute pe animale care demonstreaza potentiale riscuri ale aparitiei tumorilor intestinale si la rinichi. Alte studii au aratat ca sobolanii carora li s-au administrat acesti coloranti au avut probleme in a innota in apa pe o directie dreapta.

Cazmaua Fantastica

Din ciclul citeste si da mai departe, gasit pe net si gadgeturi pentru orice bucatarie, vizionati clipul urmator.
Chinezii au inventat o cazma care face aproape orice. Probabil ca in acest clip publicitar nu au folosit-o ca lingura, doar pentru ca ei nu folosesc lingura, ci numai betele.
Vizionati si nu veti regreta.

Ioan T. Morar face greseli be blogul propriu

Cautand ce mai e nou pe net am gasit si blogul lui Ioan T Morar
Am ramas mirat sa constat ca are o greseala chiar in titlul articolului.
fiind atentionat de un cititor al blogului sau acesta a raspuns ca "este o expresie verbala inpersonala". Oare?

Bogdan Enescu Says:
Cred ca in titlu era corect “urmau”

Ioan T Morar Says:
bogdan Enescu
nu, corect este urma. In acest caz nu se face acord, este expresie verbala impersonala.

Puteti sa vedeti articolul aici

Citez:

Şapte din judecătorii Curţii Constituţionale urma să fie verificaţi de ANI!

Ruşinos e un cuvînt blînd, jenant e un termen onorabil pentru ceea ce se întîmplă, de fapt, în România, acum. Iată despre ce e vorba :
“Şapte din cei noua membri ai Curtii Constitutionale, mai putin presedintele Ioan Vida si judecatorul Nicolae Cochinescu, urmau sa fie verificati de ANI, intrucat pe numele lor a fost inregistrata, in urma cu trei saptamani, o sesizare referitoare la discrepante intre declaratiile de avere si realitate, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare. Potrivit acestora, exceptii de neconstitutionalitate similare cu cele invocate de avocata Alice Draghici si care au dus, practic, la desfiintarea ANI, au fost ridicate si in trecut, dar au fost respinse. Exceptiile ridicate in cazul Bradisteanu au fost admise dupa sesizarea, la ANI, impotriva judecatorilor Curtii.” Restul articolului îl puteţi citi aici. Asta chiar întrece măsura. Să anihilezi orice modalitate prin care se luptă împotriva corupţiei, să dai dreptate hoţilor, iată ce au de gînd să facă inamovibilii lui Peşte.  Urmarea acestei decizii istorice (da, Istoria Corupţiei va face din ziua asta una de sărbătoare) este că averile demnitarilor rămîn secrete. Şi ale judecătorilor din Curtea Constituţională, desigur.
Constituţia ar trebui să conţină următoarea frază: Corupţia este obligatorie, iar averile dobîndite  prin corupţie sînt garantate de stat!

La ce sa ne mai asteptam de la cei mai putin cultivati?

Pangasius Contaminat

In primul meu articol de pe acest blog vă voi vorbi despre pangasius.

De ce acum?

Acest peste a ajuns în comerţul din România cu 2-3 ani în urmă şi se bucură de o clientelă din ce în ce mai mare.
Cu atât mai mult, acest peşte a apărut chiar şi la TV, la emisiunea "Cireaşa de pe tort".
În contextul crizei actuale nu e de mirare că acest produs relativ ieftin este pe gustul unui segment de populaţie din ce în ce mai mare.

Totuşi, de ce vorbesc despre pangasius?

Pangasius este un peşte oceanic - nimic rău în asta. Ştiaţi însă, că acest peşte este crescut în captivitate de-a lungul râului Mekong din Vietnam?

Peştele pangasius prezintă un nivel ridicat de otrăvuri şi bacterii. (arsenic, deşeuri / dejecţii chimice etc.) datorită poluării foarte ridicate din râul Mekong şi împrejurimile sale. Mekong este unul dintre cele mai poluate râuri de pe planeta; industriile dezvoltate de-a lungul acestui râu deversează substanţe chimice şi deşeuri industriale direct în el.

Printre produsele chimice care sunt depistate în carnea acestui peşte pot fi amintite: arsenic, bifenili policloruraţi (PCB), DDT şi metaboliţii săi (DDTs), compuşi ai unor metale (contaminanţi), izomerii hexaclorciclohexan (HCHs), şi hexaclorbenzen (HCB), derivaţi din mercur etc.

În crescătorii pestele pangasius este hrănit cu resturi de oase şi peşti morţi, măcinate sub formă de făinuri, importate din America de Sud, manioc şi reziduuri de soia şi alte cereale. Ţinând cont că acest peşte este asemănător somnului din apele noastre, ne putem da sigur seama că cele mai sus amintite nu sunt nici pe departe hrana acestui peşte.

Peştele pangasius din crescătorii creşte de 4 (patru) ori mai repede decât în natură datorită hormonilor de creştere amestecaţi în hrană. Şi asta nu e tot. Femelele de pangasius sunt injectate cu hormoni proveniţi din urină deshidratată pentru a creste şi a produce icre mult mai repede (până la 500.000 icre la un moment dat).

Dacă ceea ce am spus până acum nu vă strică apetitul pentru acest peste vă mai pot spune următoarele:

Cumperi ieftin şi plăteşti dublu: Nu credeţi? Pangasius se găseşte în comerţ în cea mai mare parte sub formă de file congelat. Pus la dezgheţat fileul de pangasius pierde aproximativ jumătate din greutate sub formă de apă, datorită modului ingenios de îngheţare. Practic cumpărând file de pangasius congelat aproximativ 50% din produs este gheaţă. Zilele trecute am rămas stupefiat să văd în supermarket file de pangasius proaspăt la un preţ de aproximativ de 3 ori mai mare decât cel congelat. De ce oare?

Cumpararea Pangas sprijină societăţi fără scrupule: Peştele pangasius ajunge în galantarele magazinelor din România şi restul Europei cu ajutorul unor filiere de companii şi conglomerate alimentare pentru care siguranţa alimentaţiei, sănătatea şi bunăstarea fiinţelor umane nu sunt prioritare. Singura preocupare a acestor companii este vânzarea unor produse îndoielnice către persoane credule care nu-şi pun prea multe întrebări.

Pangasius face rău pe termen lung: Foarte puţine persoane se îmbolnăvesc imediat după consumarea acestui peşte. Totuşi pe termen lung expunerea la substanţele chimice care se găsesc în carnea de pangasius duc la intoxicaţii severe, ireversibile, cu metale, DDT, mercur, arsenic, etc. Consumul de pangasius poate fi echivalat cu ingerarea de otrăvuri în cantităţi mici.

Pangasius este importat din Vietnam: peştele pangasius provine în cea mai mare parte, dacă nu în totalitate din Vietnam, o parte a lumii unde lumea îşi câştigă altfel existenţa. Nu uitaţi că Asia (Vietnam fiind o ţară asiatică) a dat lumii cele mai mari probleme alimentare, fapt pentru care foarte puţine produse alimentare sunt importate din această parte a lumii. Pot sa va amintesc de mai nou apărutele ouă false şi şniţelul din carton.

Alimentele derivate sunt contaminate: cum carnea de pangasius abunda în comerţ la preţuri foarte mici, nu e de mirare că din ce în ce mai multe preparate din carne de peşte conţin pangasius. Dintre aceste produse putem aminti: surimi (peşte presat), batoane de peşte, pastă de peşte.

Animalele de companie sunt şi ele ameninţate: Abundenţa cărnii de peşte pangasius la noi în ţară, prezenţa la preţuri extrem de mici şi dorinţa de îmbogăţire rapidă fac ca acest peşte să fie introdus şi în alimentele pentru animalele de companie. Vă puteţi da seama la ce sunt expuşi prietenii voştri nevorbitori ţinând cont că regulile de producţie a hranei pentru animale nu sunt atât de stricte ca cele pentru segmentul uman.

Procesarea cărnii de pangasius se face în condiţii neigienice: faptul că pangasius este cultivat in cea mai poluată apă din lume este doar o parte a problemei. Procesarea acestui peste se face un locuri în care termenul igienă nu are definiţie. Nu vă lăsaţi păcăliţi de cele 2-3 filmuleţe cu tentă publicitară în care toţi angajaţii au halate albe imaculate şi mască la gură. Chiar şi într-o unitate de prelucrarea cărnii dintr-o ţară bine dezvoltată e normal ca angajaţii să se stropească. Căutaţi mai mult şi veţi afla cum este în realitate procesat acest peste într-o ţară slab dezvoltată.

Dacă încă nu v-am convins, şi din greşeală este şi "dezlegare la peşte" vă urez cu un gust amar:

Poftă Bună!